Votul meu, vocea mea!
Alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova

      • Cine are dreptul de a alege în Republica Moldova?

         Dreptul de a alege îl au cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vîrsta de 18 ani, cu excepţia celor privaţi de acest drept în modul stabilit de lege.

      • Îm baza căror acte pot vota?

        buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova, cu fişa de însoţire care confirmă domiciliul sau reşedinţa titularului pe teritoriul secţiei de votare;.

        buletinul de identitate provizoriu cu menţiunile privind cetăţenia Republicii Moldova, domiciliul titularului;.

      • Unde își poate exercita dreptul la vot alegătorul în cazul în care în fișa de însoțire a buletinului de identitate este indicată mențiunea „valabilă” atît cu privire la domiciliu cît și la reședința?

        În conformitate cu art.9 alin.(2) din Codul electoral „În cazul în care alegătorul are și domiciliu, și reședință, în perioada valabilității reședinței, el votează în localitatea în care își are reședința”.

      • În cazul în care alegătorul a schimbat locul de ședere, care sunt condițiile pentru exercitarea dreptului la vot în localitatea nouă?

        În conformitate cu art. 39 din Codul electoral „Persoanele cu drept de vot care, după ultima participare la alegeri, şi-au schimbat locul de şedere sînt în drept, cel tîrziu cu 30 de zile înainte de următoarele alegeri, să-şi declare locul nou de şedere la organul administraţiei publice locale pentru a putea fi înscrise în lista de alegători la secţia de votare corespunzător locului şederii. Autorităţile administraţiei publice locale respective comunică neîntîrziat informaţia în cauză Comisiei Electorale Centrale.”

      • În calitate de alegător nu sînt de acord cu acțiunile/hotarîrile organului electoral, care sînt condițiile pentru contestarea acestora?

        Potrivit art. 65 alin. (1) din Codul electoral, alegătorii pot contesta acţiunile/inacţiunile şi hotărîrile consiliilor şi birourilor electorale şi acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali. Depunerea cererii în instanţa de judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în organul electoral ierarhic superior organului al cărui act se contestă, cu excepţia contestaţiilor ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau la administrarea alegerilor depuse la biroul electoral în ziua alegerilor.

        Conform art.66 alin. (1) din Codul electoral, acţiunile/inacţiunile şi hotărîrile organelor electorale, precum şi acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali pot fi contestate la organul electoral în termen de 3 zile calendaristice de la data săvîrşirii acţiunii/identificării inacţiunii sau adoptării hotărîrii. Termenul de depunere se calculează începînd cu ziua următoare zilei în care a fost săvîrşită acţiunea, a fost identificată inacţiunea sau a fost adoptată hotărîrea.

        În cazul în care alegătorii au identificat erori în lista electorală, în conformitate cu art.40 alin.(2) din Codul electoral, ei au dreptul să facă contestaţii împotriva neincluderii lor în listă sau excluderii din ea, precum şi împotriva altor erori comise la înscrierea datelor despre sine sau despre alţi alegători cel tîrziu în ziua precedentă zilei alegerilor. Contestaţiile se examinează de către organele electorale respective în decurs de 24 de ore, iar deciziile acestora pot fi contestate de subiecţii interesaţi în instanţa de judecată, după procedura stabilită, în cazul în care aceştia au primit refuz de corectare sau includere în listă.

      • Care sînt consecințele votării multiple?

        În conformitate cu art.182 alin.(1) din Codul penal „Votarea unei persoane: fără a avea acest drept, fie de două sau mai multe ori, fie prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decît are dreptul, fie prin utilizarea unui act de identitate fals sau a unui buletin de vot fals se pedepsește cu amendă în mărime de la 200 la 400 unități convenționale sau cu munca neremunerată în folosul comunității de la 100 la 200 de ore, sau cu închisoare de pîna la 2 ani”.

      • În cazul în care am aplicat greșit stampila „Votat” în buletinul de vot și doresc eliberarea unui buletin de vot nou, am acest drept?

        Potrivit art.54 alin.(6) din Codul electoral „Dacă alegătorul a completat greşit buletinul, la cererea lui, biroul electoral al secţiei de votare anulează acest buletin şi îi eliberează imediat, o singură dată, un nou buletin de vot. Acest caz va fi menţionat în procesul-verbal cu privire la votare şi în lista electorală.”

      • Am schimbat buletinul de identitate eu trebuie să-mi schimb datele și în lista electorală?

        Trebuie să vă adresați la primăria/pretura localității în care aveți domiciliul sau reședința și să comunicați responsabilului despre faptul că v-ați schimbat actul de identitate.

      • De unde pot obține o confirmare despre faptul că am activat în calitate de membru al biroului electoral al secției de votare (consiliului electoral de circumscripție) în perioada alegerilor și mărimea contribuției de care am beneficiat?

        Pornind de la faptul, că după fiecare scrutin consiliile şi birourile electorale constituite provizoriu, doar pe perioada electorală, se dizolvă, materialele electorale create de acestea se remit Comisiei Electorale Centrale, care devine unicul succesor şi deţinător al documentelor originale care sînt ordonate şi arhivate.

        Arhiva Comisiei îndeplineşte o importantă funcţie socială executînd răspunsuri la solicitările cetăţenilor, foştilor membri ai consiliilor şi birourilor electorale. Confirmarea privind stagiul de muncă în organele electorale şi mărimea salariului pe perioada degrevării de atribuţiile de la locul de muncă permanent se poate obţine prin intermediul cererii depuse în anticamera Comisie și indicînd, obligatoriu, anul desfășurării scrutinului, numărul biroului electoral al secției de votare. Certificatele şi copiile de pe documentele de arhivă care atestă activitatea membrilor consiliilor şi birourilor electorale în organele electorale sînt eliberate în termenii prevăzuţi de lege.

      • Ce reprezintă Centrul de instruire continuă în domeniul electoral din cadrul CEC și care sunt atribuțiile?

        Centrul de instruire continuă în domeniul electoral este o instituţie publică fondată de Comisia Electorală Centrală, care realizează, la solicitarea partidelor politice sau a altor organizaţii social-politice, instruirea specializată a funcţionarilor electorali. La solicitare, instruirea poate fi acordată şi altor subiecţi implicaţi în procesul electoral (observatori, mass-media, autorităţi ale administraţiei publice locale etc.). Comisia Electorală Centrală poate decide degrevarea de atribuţiile de la locul de muncă permanent a persoanelor care urmează instruirea în domeniul electoral.

        Centrul exercită următoarele atribuţii:
        - instruirea funcţionarilor electorali şi a celor din aparatul organelor electorale de orice nivel;
        - instruirea reprezentanţilor partidelor politice, a instituţiilor mass-media, a ONG-urilor (inclusiv a organizaţiilor de observatori) şi a alegătorilor, în strînsă colaborare cu organizaţiile locale şi internaţionale;
        - pregătirea şi diseminarea, inclusiv prin reţelele de vînzare, a materialelor didactice şi informative, studiilor, cercetărilor metodologice şi ştiinţifice sub diferite forme şi moduri de prezentare;
        - prestarea serviciilor de analiză, consultanţă şi expertiză, în limitele competenţei sale;
        - elaborarea propunerilor şi recomandărilor (în limita competenţelor sale) pentru îmbunătăţirea sistemului electoral şi a procedurilor electorale;
        - testarea şi evaluarea cunoştinţelor şi a necesităţilor de instruire în domeniul electoral a cadrelor din sectoarele publice şi private, la cerere.

      • Ce reprezintă un Program calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a alegerilor?

        Programul calendaristic reprezintă planificarea cronologică a acţiunilor prevăzute de Codul electoral în vederea bunei organizări a alegerilor. Programul descrie activităţile ce urmează a fi întreprinse de organele electorale şi alte instituţii antrenate pînă în ziua scrutinului şi în ziua alegerilor, cu indicarea responsabililor şi a termenelor de realizare.

      • De ce Comisia Electorală Centrală este un organ cu activitate permanentă?

        Activitatea Comisiei Electorale Centrale nu poate fi limitată doar la perioada electorală, dat fiind rolul Comisiei de a realiza politica electorală a statului prin perfecţionarea permanentă a legislaţiei electorale, administrarea procesului de actualizare a listelor electorale şi a Registrului alegătorilor, precum şi a Registrului funcţionarilor electorali, conlucrarea cu societatea civilă şi presa întru informarea alegătorilor şi promovarea activismului civic.

      •  
      • Dacă alegătorul din motive temeinice (ex.: boală) nu poate veni în localul de votare, el poate vota la locul aflării?

        În conformitate cu art. 55 alin. (4) din Codul electoral, în cazul în care alegatorul, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu poate veni în localul de votare, biroul electoral al secţiei de votare desemnează, la cererea scrisă a acestuia, cel puţin doi membri ai biroului care se deplasează cu o urnă de vot mobilă și cu materialul necesar votării la locul unde se află alegătorul pentru ca acesta să voteze. Votarea la locul aflării poate fi solicitată doar de persoanele care domiciliază în perimetrul secţiei de votare corespunzătoare iar cererile urmează a fi făcute în scris, începînd cu 2 săptămîni înainte de ziua votării și pînă la ora 18.00 a zilei precedente votării. În ziua votării, cererile pot fi făcute în scris pîna la ora 15.00 dacă se prezintă si certificat medical.

      • În ce cazuri alegătorul este exclus din lista electorală?

        Alegătorul se exclude din lista electorală în baza actelor oficiale (sau a copiilor de pe acestea), care se anexează la lista electorală, în următoarele cazuri:

        - de deces sau de declarare a persoanei decedate prin hotărîre judecătorească;
        - de încorporare în serviciul militar;
        - de declarare a incapacităţii de exerciţiu prin hotărîre judecătorească;
        - de ispăşire a pedepsei în locuri de detenţie;
        - de declarare a locului nou de şedere în condiţiile art. 39 alin. (2) din Codul electoral.

"Voința poporului constituie baza puterii de stat. Această voință se exprimă prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Statul garantează exprimarea voinței libere a cetățenilor prin apararea principiilor democratice si a normelor dreptului electoral."
(Codul Electoral)